Din istoria Dunării
Frontieră naturală, obstacol în strategiile militare ale imperiilor antice şi medievale, cale europeană de navigaţie şi comerţ, Dunărea îşi adaugă în primul sfert al secolului al XIX-lea o nouă valoare, de peisaj cultural, conferită de numeroasele albume şi memoriale de călătorie aparţinând autorilor occidentali.
În 1826 apare la Viena albumul intitulat Donau Ansichten, realizat de Jacob Alt (1789-1872), peisagist, acuarelist şi litograf austriac. Conţine numeroase imagini ale cursului românesc al Dunării, între care o suită de vederi luate în defileul Porţilor de Fier. Litografiile lui au valoarea unor vederi turistice, surprind actualitatea aşezămintelor portuare, activitatea febrilă la debarcadere, diverse tipuri de ambarcaţiuni, plasând totul într-o lumină favorabilă. Veritabilă reclamă pentru noile căi de navigaţie europene, apariţia acestui album în acelaşi an cu primele companii de navigaţie austriece nu este întâmplătoare.
Wiliam Henry Bartlett (1809-1854), cunoscut desenator englez, autorul ilustraţiei pentru numeroase cărţi de călătorii în ţinuturi exotice, urcă în amonte în defileul Dunării în 1848. În anul următor apare albumul The Danube, unde trei planşe înfăţişează portul tradiţional din Orşova, Cazanele şi Tabula Traiana. S-a spus despre albumele sale că sunt o invitaţie la reverie, contemplaţie, călătorie virtuală.
Din albumul austriacului Karl Begenau, Donau Gegenden, apărut la Viena în 1856, reţinem o vedere din Cazane, înfăţişând strâmtoarea şi drumul îngust, săpat în stâncă pe malul stâng.
Carol Szatmari (1812-1887), pictor şi fotograf român, interesat de aspecte etnografice, este autorul a două acuarele înfăţişând, în 1872, portul bănăţean feminin din Orşova.
